joi, 29 aprilie 2010
Renaşterea României
Cristian Deliu
Romanii au fara indoiala o faima foarte proasta în Europa. Din pacate, ea e justificata de miile de infractiuni pe care le fac in cam toate partile continentului. Putine sunt locurile care sa nu fi fost calcate de hoti romani, cateva sunt magazinele netalharite de ai nostri, rare sunt strazile din capitalele europene pe care sa nu fi cersit romani, nenumarate sunt parcarile in care prostituate romance au facut un ban pe pielea lor.
Asa au fost anii 90 - ai crimei, talhariei, cersetoriei, prostitutiei romanesti in Europa. Trebuie sa acceptam treaba asta. Oricum, greul a trecut: in mare parte, raul pe care puteau sa-l faca compatrioţii astia ai noştrii, a cam fost facut.
Dupa ce au fost nevoiti sa suporte scursurile societatii romanesti, europenii au mai avut totusi puterea de a înţelege, treptat, ca cea mai mare parte dintre romani sunt oameni simpli, naivi, generosi, invatati cu munca grea, supusi si cumsecade. Asa se intampla ca zeci de mii de alti de-ai ca noi, sa le zicem capsunari, au umplut in tacere golurile lasate in piaţa muncii europene.
Dar marea uimire a străinilor este atunci cand aceştia iau contact cu oamenii ca noi! In ultimii doi-trei ani au putut fi vazuti turisti romani in mai toate partile europei: oameni guralivi, simpatici, foarte curiosi, bine imbracati si cu bani disponibili pentru micile distractii, acesti romani sunt cu nimic inferiori celorlati europeni.
Mai exista si categoria celor care au mers la studii si lucreaza pentru mari companii europene. Numarul si calitatea lor e in crestere, si chiar incepe sa se formeze o oarecare impresie in Europa ca acesti romani educati, dintr-o multitudine de motive, sunt superiori altor est-europeni. Se pare ca e o combinatie fericita de muncă din greu si spirit de sacrificiu, specific acestor romani.
Eu as spune ca in maxim cinci ani romanii isi vor schimba foarte mult in bine faima in Europa, si cred ca viitorul, ei bine, nu suna chiar aşa de rău.
Daca n-ar suna atat de ingrozitor de prost, în momentul de faţă, as spune ca sunt chiar mandru ca sunt roman.
Povestea zecarului craiovist
Cristian Deliu
Oblemenco, Cămătaru, Craioveanu, Fl. Costea. După 14 ani, Bănia năştea un nou golgeter al României. În sezonul 2008-2009, Florin Costea a reuşit să intre definitiv în inimile suporterilor alb-albaştri, dar şi în cartea de istorie a clubului oltean.
24 de ani, 17 goluri în ediţia trcută de campionat, 2,7 milioane de euro valoarea sa de piaţă conform site-ului de specialitate transfermarket.de, 10 milioane de euro, suma pe care spune Adrian Mititelu că e dispus să-l vîndă.
Pe drumul pînă aici a pornit, normal, din curtea şcolii. "Bătea şi el mingea de dimineaţă pînă seara, ca toţi copiii. Într-o zi, pe cînd avea vreo 8-9 ani, la Şcoala Generală unde Florin era înscris a venit profesorul Emil Ciulei. L-a văzut, l-a remarcat şi l-a înscris la grupele de juniori ale clubului FC Teleşpan", povesteşte tatăl "Briliantului" oltean, Florin Costea senior.
La 13 ani, a intrat pe mîna lui Gică Lepădatu, profesor care avea să-i vegheze trecerea de la juniorat spre fotbalul mare. Pînă la 17 ani, a evoluat în echipa de juniori republicani a grupării Oltchim Rm. Vîlcea.
Vîlcea a fost ca o rampă de lansare pentru cei doi fraţi.
Pasul la echipa a II-a a lui CSM Rm. Vîlcea, antrenor Marian Basno, l-a făcut la finele junioratului. Între timp, a jucat şi pentru Rarora Rm. Vîlcea, sub comanda cuplului Lepădatu - Mitică Teleşpan, făcînd şi aici "victime". "A debutat într-o deplasare la Fieni. Eram conduşi cu 1-0 la pauză, a intrat în repriza a II-a, a marcat două goluri şi s-a terminat 2-1 pentru noi".
Mititelu l-a transferat imediat
Iarna lui 2005: meciurile din Liga a III-a sub culorile lui CSM Rm. Vîlcea le-au atras atenţia marilor grupări din Liga I. Poli Timişoara a intrat pe fir, însă U Craiova, pe-atunci în Liga a II-a, s-a mişcat mai repede. Vicepreşedinte în Bănie la acea vreme, Silvian Cristescu a insistat pe lîngă Adrian Mititelu să-i transfere urgent pe fraţii Costea. Patronul Craiovei n-a mai stat pe gînduri şi s-a dus personal la uşa familiei Costea, în Rîmnicu Vîlcea.
Pentru că tatăl lor era plecat la muncă în Italia, cei doi Costea au fost asistaţi la tratative de mama lor. Gruparea din Vîlcea a primit în jur de 50.000 de euro în schimbul fotbaliştilor şi un procent de 25 la sută dintr-un transfer ulterior.
a reuşit să marcheze la debutul în alb-albastru, în U Craiova - Poli Iaşi 3-3, meci disputat în turul sezonului 2006-2007. A marcat 5 goluri în primul său sezon din Liga I.
După o primă jumătate de sezon promiţătoare, în returul campionatului trecut a "explodat". Costea a făcut jocuri memorabile în deplasările de la Timişoara (3-1) şi din Ştefan cel Mare (4-4), unde a reuşit să înscrie cîte două goluri. În paralel, au venit şi primele selecţii la echipa naţională. La finalul sezonului a fost desemnat "Cel mai bun fotbalist din Liga I" de către Radio România, în urma nominalizărilor comentatorilor sportivi ai postului respectiv.
38 de puncte la final
Cristian Deliu
Obiectivul impus de Sorin Cîrţu în ultimele 5 etape pentru ca Pandurii să se salveze de la retrogradare sunt doar 9 puncte. Entuziasmaţi de victoria în faţa Braşovului lui Viorel Moldovan, elevii lui Sorrinacio, gândesc pozitiv în ceea ce priveşte finalul de campionat şi cred că pot reuşi să obţină, dacă nu trei victorii, cel puţin 9 puncte.
Cu victoria în faţa Braşovului, gorjenii au încheiat seria recordurilor negative. Pandurii a obţinut primul succes în 2010, ultima victorie fiind cea cu Alba Iulia, din ultima rundă a turului. Mai mult, reuşita din 11 metri a lui Hidişan a fost prima în faţa propriilor suporteri în acest retur de campionat.
"Era momentul să învingem şi noi, a venit soarele şi pe strada noastră. Adversarul ne-a dominat, dar poate am avut şi noi meciuri în care am jucat bine şi n-am luat nici un punct. Victoria ne dă speranţe că putem evita retrogradarea, deşi nu va fi uşor. Mai avem nevoie de trei succese în ultimele cinci etape. Cu 38 de puncte ne putem gîndi la salvare. Dar şi dacă ne îndeplinim acest obiectiv nu vom putem răsufla uşuraţi. Misiunea e dificilă!", a declarat Sorin Cîrţu.
programul gorjenilor nu arată prea bine în acest final de sezon, după partida din deplasare cu Gloria Bistriţa, de săptămâna trecută, aceştia întâlnesc pe teren propriu Poli Iaşiul lui Ţiţi Dumitriu care etapa trecută s-a jucat, pur şi simplu cu dinamoviştii lui Cornel Ţălnar. Partidele cu echipele din prima jumătate a clasamentului sunt cele mai grele din ultimale cinci, iar gorjenii vor avea mult de muncit pentru a învinge în giuleşti şi pe teren propriu cu Poli Timişoara. Cea mai uşoară partidă pare să fie cea din ultima etapă cu Unirea Alba Iulia, echipă care şi-a făcut deja bagajele pentru liga secundă.
"Dacă aş avea un sezon întreg la dispoziţie, echipa nu ar retrograda cu mine pe bancă!" a declarat Sorin Cîrţu, antrenor Pandurii.
miercuri, 28 aprilie 2010
Umor Monden
Iorgu Aniţescu
Bercea Mondialu': M-am născut din măicuţa mea şi m-am dus la şcoală.
Te-ai născut din... aia mătii, şi într-o copaie,
Şi acuma vrei, nu vrei, ne fredonezi la cap!
Şmenuri, afaceri grase, c-aşa-i în ţigănie -
Vei ajunge şi primar ca Marean Vanghelie.
Viorel Cataramă: Întoarcerea la cai ar fi cea mai bună soluţie. Am avea şi arat mai ieftin, şi turism.
Pe Năstase l-aţi bătut, dar cu calul ce-aţi avut?
Şi domnu' Băsescu are-n herghelie,
O iapă nărăvaşă, strînsă în chingi la talie,
Căreia i se zice... Oare cin-să fie?
Împăratul Claudiu avea un om care-i spunea mereu: Aminteşte-ţi că nu eşti zeu!
O fi având Claudiu un om cugetător,
Care-i spunea mereu că este muritor.
Dar tot Claudiu-avea, precum zeus astăzi,
Femeia messalină cu jind între coledzi.
O soţie de Liberal din Severin afirmase că reciteşte mult volumul "Aripa dreaptă" de Cărtărescu
S-a frânt aripa dreaptă a poetului Mircea!
Ascultă-mă acum, că îţi vorbesc aicea...
Spre buna-ţi folosinţă îţi ofer un indiciu:
Ia-ţi "aripa" tânără, a domnului Patriciu!
Între Klaus Johannis şi Laura Kovesi, născută Lascu, a fost o poveste de dragoste.
Lascu(la) care a răsărit,
E-o cale atât de lungă,
Că mii de zile au trebuit,
Lui Johannis s-o ajungă.
Traian Băsescu a ajuns de două ori capul statului. E bicefal.
Precum Leana, odată, cea din capul satului,
Încă odată, el, e căpăţâna statului...
Vedeţi ce a ajuns, dintr-un simplu mus:
E bicefal; mai mult, e bice(ps)falus!
Ghiţă Mureşan într-un spot publicitar o ridică pe Ana Lesko până la coşul de basket.
Eu sunt mic, tu fă-mă mare,
Eu sunt slab, tu fă-mă tare,
Mureşene, moţ de-al meu,
Deci, mă rog la tine, zău,
Să-i sar lui zeus în spată,
Când pe Nuţa, el, o saltă...!
Noului Papă al PSD-ului, Victor Ponta, unii îi zic "Papă-lapte".
După "lapte" seculare, ce au fost în miez de noapte,
Iată că partidul vostru e condus de un "Papă lapte";
Fenomenul nu e nou - Asta vreau ca să zic vouă:
Aveţi azi un "Papă lapte", pe lângă un "Suge-ouă".
Cristian Popescu Piedone: Dacă gerul şi facturile ne-au încovoiat, acum putem spune că a venit primăvara.
Se saltă nevoile, ceru-i ca oglinda,
Pe alei, Piedone, îşi scutură ghinda.
Cu burtica lui, ca foalele boului,
Face umbră-n casă pentru a lui metresă.
Un titlu: "Cătălin Botezatu dansează-n patru labe!"
Dansul acesta făcut în patru labe,
Este un dans, parcă, făcut de nişte babe;
Un Adi - Bombonel, dansează din rărunchi,
Pe coate, palme, dar şi în genunchi!
Ecaterina Andronescu e poreclită "Ecaterina I-a" a Politehnicii.
Aoleo! Ecaterin(c)a - asta vreau să zic - Ţarina,
S-a culcat cu vreo 300 de bărbaţi, s-o bată vina!
Oare câţi politehnişti au la ea note de 10?
Înveţi, nu înveţi, vremea Poli trece!
La Steaua care a răsărit.
De la Pleşcoi, la Cotroceni,
E o cale atât de lungă,
Că-ţi trebuie covrig de soi,
Şi salam să-ţi ajungă...
Dar pentru Blondă nu e bai -
Când vrea ca să se suie;
Cu trupul ei şi chip bălai.
Şi Doar un pic de muncă.
Bianca Drăguşeanu: Eu şi Cătălin stăm perete în perete şi vorbim la telefon.
Staţi, voi, perete în perete,
Şi vorbiţi pe îndelete,
Şi la voi, ştirile vin,
Chiar atunci când nu convin,
Tot prin firul... Masculin!
marți, 27 aprilie 2010
Paradoxul lui Leonardo
Iorgu Aniţescu
Leonardo da Vinci a fost un spirit multilateral şi titanic. Lucrările lui, în vaste domenii, l-au consacrat ca pe un deschizător de drumuri. A fost, poate, spiritul cel mai vulcanic al Renaşterii... O Renaştere care nu a dus lipsă de genii. A fost "Primus inter pares" - primul între egali. Dar, paradoxal, singura contribuţie prin care el este cunoscut şi ţinut minte de către mulţi contemporani, este Gioconda - Mona Lisa, portretul cel mai celebru de femeie, cel mai reprezentativ şi cel mai vândut. Cine priveşte acest portret, nu poate să nu exclame: Scumpo! Normal, prin anii '60, tabloul era asigurat pentru suma de 30 de milioane de dolari... dar astăzi...? Paradoxul lui Leonardo vine de aici: El, un homosexual, a pictat cel mai genial portret de femeie! Încearcă şi cu o femeie! - parcă auzim o parlamentară de pe la noi. Tatăl său, Pierro da Vinci, avusese 4 soţii şi 12 copii; ultima dată se căsătorise la vârsta de 60 de ani, iar cu cea de-a patra soţie avusese 6 copii!, în fine, murise la 76 de ani. Deci, genetic, homosexualitatea lui Leonardo nu se poate explica. Nu o explic, dar o urăsc! Încerc să fac o dihotomie între Leonardo - artistul şi Leonardo - (h)omul. Privind portretul Monei, al Giocondei, intrii în starea de reverie, de graţie, muzica sferelor te înconjoară, toate zeiţele Olimpului, în frunte cu Diana şi Afrodita, dansează în jurul tău ca nişte fluturi albi şi încerci, să ghiceşti, printre fragmentele de dans - dansul fiind o expresie verticală a unei dorinţe orizontale - ce se ascunde în spatele zâmbetului enigmatic al Monei. Ce se ascunde? Un posibil mesaj adresat bărbaţilor, ştiut fiind că Femeia este Universul în care bărbatul rătăceşte ca o stea căzătoare. Priveşti tabloul şi nu poţi decât să gândeşti: "Giocondă, care-mi dai puterea/ Să înfrunzesc, ca un copac/ Cum să te fac, să auzi durerea/ Mărturisirilor ce-ţi fac?/ Cum să te fac să iei aminte,/ Acele simţăminte mari/ Ce-ţi pot vorbi, nu prin cuvinte,/ Ci-n graiul liniştilor mari?/ Nu plânge; asta este viaţa -/ Tristă, mai mult sau mai puţin/ Te rog ca să-mi ascuţi povaţa/ Şi viaţa nu-ţi va fi un chin: Mereu, mereu să fii frumoasă,/ Şi de la viaţă să iei totul/ Căci El, nu ştim cât ne mai lasă,/ Ca să-i urmăm mereu Cuvântul/ Ca să-I călcăm mereu Pământul.../ Căci El, făcut-a pe femeie,/ Spre a-ntări Cuvântul Său:/ Mă regăsesc în toate, şi-n femeie,/ Eu, singurul, şi Unul Dumnezeu!!!"